Legumele sunt alimente de origine vegetala. In functie de partea comestibila a legumelor, care variaza de la o specie la alta, se pot clasifica astfel:

1. 1. Legume radacinoase: morcov, telina, patrunjel, sfecla rosie, ridichi
2. 2. Legume bulbifere: ceapa, usturoi, praz
3. 3. Legume tuberculifere: cartofi
4. 4. Legume varzoase: varza alba, rosie, creata, conopida
5. 5. Legume de la care se consuma fructele: rosii, vinete, ardei, castraveti, dov1ecei
6. 6. Legume de la care se consuma frunzele: salata verde, spanac, loboda, urzici, marar, leustean
7. 7. Leguminoase uscate: fasole, mazare, linte, soia
8. 8. Legume perene: hrean, sparanghel
9. 9. Verdeturi si plante aromatice: marar, leustean, patrunjel, cimbru, tarhon

10.  Ciuperci comestibile

 

Apa este reprezentata in cea mai mare proportie (75-95%) mai ales in castraveti, salata si rosii.

Proteinele sunt prezente doar in proportie de 1%, ceva mai multe in mazarea verde, usturoi, conopida, loboda, spanac, cartof.

Grasimile sunt slab reprezentate.

Glucidele se gasesc in cantitate mai mare in cartof, sfecla, mazare.

 

Legumele contin celuloza, ce formeaza masa fibroasa din intestin care regleaza miscarile intestinale, evitand astfel constipatia. Materialul fibros este prezent mai ales in morcovi, ridichi, praz, varza, pastarnac.

 

Legumele sunt o sursa importanta de vitamine, mai ales vitamina C. Cele mai bogate in vitamina C sunt: ardeiul rosu, frunzele de patrunjel, ardeiul verde, mararul, urzicile, varza, spanacul, conopida, loboda, salata. Spalarea si tinerea prelungita in apa, taierea, tocarea, fierberea, prajirea distrug partial sau total vitamina C. In legume exista si alte vitamine: vitamina A (in morcovi, ardei rosu, patrunjel, spanac, loboda), vitamina K (spanac, urzici, loboda), vitamina B (ceapa, cartof, rosii, conopida, spanac).

 

Foarte importante sunt si elementele minerale, fiind prezente mai ales potasiul, magneziul, fierul (in special in legumele si verdeturile: spanac, patrunjel, leustean, frunze de telina, salata, urzici, ceapa verde, marar) si calciul.

 

La copiii de 9-10 ani se recomanda 300-450 g legume/zi.

 

Legumele se pot consuma in stare cruda – in diferite salate, dupa ce in prealabil au fost spalate sub un jet puternic de apa rece, fara a fi lasate in apa (pentru ca pierd vitamina C), deoarece prin legumele crude se pot transmite o serie de boli microbiene si virotice si, mai ales, paraziti. Legumele se mai pot consuma fierte (fierberea prelungita scade continutul de vitamina C, dar si gustul, aroma si valoarea nutritiva a acestora), preparate la aburi, la gratar sau conservate.